Un preot a intrat odată într-o biserică cu gândul să ţină o predică. Biserica era goală, cu excepţia unui singur bătrân care stătea în primul rând.
Preotul, meditând dacă să vorbească sau nu, i-a spus bătrânului: ”Eşti singur aici. Crezi că ar trebui să vorbesc sau nu?“
Bătrânul i-a răspuns: ”Părinte, eu sunt doar un simplu om şi nu înțeleg aceste lucruri, dar dacă aş intra într-un grajd şi aş vedea că toţi caii au plecat la păşune şi doar unul a mai rămas, atunci l-aş hrani pe acela."
Preotul, impresionat de spusele omului, a început să predice. El a vorbit timp de două ore. După aceasta, mulţumit de predica sa, a vrut sa vadă dacă şi bătrânul era la fel de impresionat. El l-a întrebat: “Ţi-a plăcut cum am vorbit? “
Bătrânul a răspuns: ”Ţi-am spus deja că eu sunt un simplu om şi nu înţeleg foarte bine aceste lucruri. Totuşi, dacă intru într-un grajd şi descopăr că toţi caii au plecat, cu excepţia unuia singur, l-aş hrăni, dar nu i-aş da toată mâncarea pe care o am”.
* Elemente de PSIHOTERAPIE INTEGRATIVĂ de Ion Dafinoiu// sursa foto: itshappyornothing.com