În căutarea perfecțiunii
14 martie 2014
0

Un grup de femei se adunase pentru a sărbători apropiata căsătorie a unei prietene. În timpul serii, viitoarea mireasă și-a întrebat una dintre prietenele mai mari ca ea și încă nemaritată:

– Cum se face că nu te-ai măritat niciodată? Nu ai găsit niciodată omul potrivit? 

– O, ba da, l-am gasit pe bărbatul potrivit, nu asta-i problema. 230811_211329232222041_8191382_n

– Atunci ce s-a întâmplat? a întrebat logodnica.

– A fost așa, a spus prietena ei. Știam exact ce căutam. Trebuia să fie barbatul perfect. Aveam o listă a tuturor calităților pe care mi le doream la un tip și am pornit prin lume pentru a-l găsi. Trebuia, pur și simplu, să fie cel potrivit, și a fost.

– Spune-mi, a întrebat atunci curioasă logodnica, ce s-a întâmplat?

– Ei bine, am început prin a căuta în New York, i-a răspuns prietena ei. Acolo am găsit un bărbat foarte bogat. Era generos în ceea ce privește banii lui, dar retras, introvertit și nesociabil. Asta l-a tăiat imediat de pe listă. Am pornit spre Los Angeles, căutând peste tot între New York și Coasta de Vest. În LA am găsit un bărbat care nu numai că era bogat, dar îi plăcea și distracția, era vesel, prietenos, sociabil. Avea bogăția și toate calitățile sociale pe care le-aș fi putut dori vreodată de la un tip. Din nefericire nu prea era frumos. Mă tot gândeam: “Dacă mă mărit cu el va trebui să mă trezesc lângă acest chip urât în fiecare dimineață.” Nu, nici el nu era domnul Perfect. La Sydney mi s-a părut că mă apropii de țintă. Acolo am întâlnit un tip cu stare. Era prietenos și sociabil – și uimitor de frumos. Era înalt, blond, musculos. Făcea surfing, mergea regulat la fitness și avea un trup de fotomodel. Dar la tot bărbații pe care-i întâlneam părea să fie de fiecare dată și o latura inacceptabila. La el: atitudinea arogantă de mascul. Era misogin.

Așa că mi-am continuat călătoriile în Europa. La Londra am cunoscut un bărbat bogat, sociabil, frumos și deschis la minte în ideile despre femei. Eram chiar foarte aproape de ideal. La început am crezut că, în fine, îl găsisem, dar îi lipseau romantismul și senzualitatea pe care le căutam. E bine să ai alături de tine un gagiu care va găti și va spăla vasele, dar cred că îmi trebuie și tratamentul de tipul trandafir roșu și picnic sub clar de lună.

Trecând Canalul ca să ajung la Paris l-am găsit. Știi ce se spune despre francezi. Ei bine, le avea pe toate. Era bogat, prietenos, frumos, destupat la minte și foarte senzual. A primit calificativul maxim la fiecare punct de pe lista mea. Nu încăpea discuție. El era bărbatul meu perfect.

– Atunci, a exclamat curioasă viitoarea mireasa, de ce nu te-ai căsătorit cu el?

– O, a răspuns prietena. Motivul a fost simplu. Căuta femeia perfectă.

George W. Burns ” 101 povești vindecatoare pentru adulți”

sursa foto: elle.com/ David Burton